Tartă cu pere, prune, vin… plus un ingredient divin

Tartă cu pere, prune, vin…

plus un ingredient divin

 

Să vă povestesc depre părul din grădina mea. E bătrân, farte bătrân şi respectat de toată familia pentru roadele târziu-tomnatice pe care ni le oferă. E un păr, nu ştiu soiul,  care face pere ce se culeg încâ necoapte toamna, după ce pică bine bruma, cam odată cu moşmoanele. Le culegem cu mâna, de pe scară, iar pe cele mai frumoase, care întotdeauna sunt cocoţate pe cele mai înalte vârfuri, ce furăm cu „hoţoaica”.

Anul acesta încâ nu i-a sosit vremea, însă, încărcat fiind de roade, găsim pere căzute în iarbă. Şi-ar fi păcat să nu le facem loc în bucătărie, lângă nişte prune întârziate şi un vin negru, parfumat şi sec. Şi uite-aşa, se mai naşte o tartă, peste care am picurat şi ingredientul adorat de orice copil: ciocolata.

Pentru blat am frământat un aluat din unt, lapte, ou, sare, puţin zahăr, seminţele de la o jumătate de păstaie de vanilie, coaja de la o mandarină şi făină cât cuprinde. L-am trimis la odihnă în frigider până ce amestecul de fructe şi sos de vin au fost gata.

Perele verzi şi încă foarte tari au fost spălate, curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe. Prunele, desfăcute pe jumătate, şi-au pierdut sâmburele.

Într-o cratiţă adunăm la taifas şi fierbere-mpreună nişte vin negru, zeama de la mandarina decojită pentru aluat, o steluţă de anason, un baton de scorţişoară, o nucă de ghimbir tăiat felii şi vreun pumn de zahăr. După ce au fiert cam 10 minute, am adăugat cuburile de pară, pe care le-am lăsat vreun sfert de ceas. La sfârşit am coborât în cratiţă şi prunele pentru vreo două minute.

Strecurate pentru a pierde lichidul, fructele au fost separate de mirodeniile în care au fiert şi lăsate să se răcorească puţin, în timp ce vinul a fost readus pe plită alături de încă două linguri de zahăr.

Câtă vreme sosul se îngroşa puţin, dar nu prea mult, cam ca o miere îndoită cu apă, aluatul mai devreme plămădit a fost întins cu sucitorul şi pus să învelească vasul în care tarta va lua drumul cuptorului. Au venit apoi, pe rând, fructele şi sosul cu vin, parţial acoperite de aluatul care se revărsase peste marginile vasului.

Tarta a sfârâit în cuptor vreo 25 de minute. După ce primii aburi s-au ridicat, am adăugat şi ultimul ingredient: ciocolată neagră topită lângă un unt gras şi picurată generos peste toate cele.

Şi totul a pornit de la perele căzute prematur din părul nostru… Vi l-am arătat, oare?

Acum review cu date şi cantităţi exacte:

Pentru aluat:

– 60 g unt;

– un ou;

– un praf de sare;

– 50 g zahăr;

– 50 ml lapte;

– seminţele de la ½ baton de scorţişoară;

– coaja rasă a unei mandarine;

– făină cât cuprinde (cam 200 g)

 

       Pentru umplutura de fructe:

– 3 pere mari, verzi şi tari, încă necoapte;   

– 10 prune ;

– 30 g zahăr pentru fructe şi încă 50 g pentru sosul de vin;

– 250 ml. vin negru sec;

– zeama unei mandarine;

– un baton de scorţişoară;

– o steluţă de anason;

– ghimbir cât o nucă, curăţat şi feliat.

 

       Pentru picăturile de ciocolată:

– 50 g ciocolată neagră;

– 20 g unt.

 

 

Vasul în care am copt tarta are 30 cm diametru.

Am obţinut 12 felii.

O felie are cam multe calorii, aproximativ 240 Kcal, dar ce să zic, din când în când merită să nu te gândeşti la asta…